Copilul.

Despre ființa lui. Era o bucată de plastilină peste care s-a turnat venin si cruzime. Erau ochii îngroziți de copil ce priveau scenele devastatoaree. Era el, o faptura inocentă, un criminal în devenire...

Viața nu-i fusese deloc ușoară. Zâmbetul îi era chinuit iar mintea-i bolnavă se alimeta din amintiri.

Filmul se difuza continuu in cinema , iar el nu putea părăsi sălile. Captiv propriei gândiri , citea printre rînduri se sânge fericirea.

Franch s-a născut într-un orășel mic din New Orleans. Tatăl sau era catalogat deja ca fiind un bețiv notoriu, învins de viață, ce uitase de mult sensul cuvântului a trăi. Numele sau era Robert William și , deși provenea dintr-o familie cu stare sociala extrem de bună , viața lui era un eșec total. Obișnuia să-și petreacă majoritatea timpului în crame și tot felul de cârciume , uitat de timp și de spațiu , agonisind alcool in vene.

Firea-i era agresivă și era un om destul de periculos.

Cam în fiecare săptămâna se prezenta acasă mort de beat și-și bătea soția , apoi cei doi copii : o fată în vârstă de 12 ani și pe fratele ei, Frach ce nu avea decât 10 ani. Sub ochii îngroziți ai celor doi le maltrata mama , lăsând-o de multe ori inconștientă, într-o baltă de sânge , apoi pleca să-și înece ființa în alcool.

Mama copiilor se numea Patricia și copilărise în provincie. Era o femeie harnică și la locul ei.Se chinuia din greu să-și crească copii , încercând să le ofere o educație impecabilă. Căsnicia îi fusese un dezastru. Datorită bătăilor și chinului de a-și agonisi un strop de existență, se îmbolnăvi grav. Viața îi atârna de un fir de ață, și cu toate astea, vița i se sfârși brutal.

Joi, 13 mai.

Soarele palid penetra cârpele ce acopereu ferestrele. Mirosul greoi al alcoolului , deranjant, zgârâia nările înfundate.

Clătinându-se , se apropia turbat de betie,bestia. Ochii săi sedați de alcool străluceau roșiatic.

În câteva momente femeia era târâtă prin toată casa.

Sub privirea muțită de panică a copiilor cuțitul fusese indrodus in corpul femeii. Sângele țâșnea din zona pieptului. Scâncetul de durere tulbură liniștea. Femeia se stingea din viață iar câteva lacrimi uscate de disperare se agățau de pleoapele-i pierdute. Următoarea lovitură o desfigură de durere iar ea ... cedă.

Țipetele copiilor erau devastatoare. Tatăl, nepăsător, plecă lăsând totul la fel.

Mirosul morții se simțea strident în aer, apăsător și deranjant.

Datorită faptului că nu aveu situație materială , femeia fusese îngropată într-un colț al cimitirului. Furtuna de lacrimi a copiilor invada in fiecare zi pământul reavăn de pe mormântul neîngrijit.

După exact doi ani de la catastrofă, tatăl înfundase deja închisoarea, Marie, sora lui Franch fugi de acasă. Exasperată de atâtea reproșuri a hotărât să-și pună capăt zilelor. Rana provocată de asasinarea mamei ei era sângerândă și traumatizantă. Fratele său o căută disperat , găsind-o într-un bun sfârșit la marginea pădurii. Deținea în vede o supradoză de sedante iar inima-i cedă.

Franch... era devastat... și luându-si inima în dinți a mers mai departe ... până in prezent , iar acum, se alimentează din durerea omenilor.

El, a devenit un monstru tulburat zilnic de imaginea mamei sale într-o baltă de sânge și feței surorii sale, palidă și fără expresie.